Numere de oxidare
Alege un compus — vezi cifra de oxidare a elementului central, calculată pas cu pas.
De câte ori ai încurcat cifra de oxidare a unui element dintr-un compus? Alege din listă și vezi imediat rezultatul, cu explicația calculului.
Reguli de determinare
- Un element liber (necombinat, ex. Fe, O2, N2) are cifra de oxidare 0.
- Oxigenul are aproape întotdeauna −II (excepție: peroxizi, unde este −I).
- Hidrogenul are +I (excepție: hidruri metalice, unde este −I).
- Metalele alcaline (Li, Na, K...) au întotdeauna +I; cele alcalino-pământoase (Mg, Ca, Ba...) au întotdeauna +II.
- Halogenii (F, Cl, Br, I) au de obicei −I, cu excepția compușilor cu oxigen sau cu alt halogen mai electronegativ.
- Suma cifrelor de oxidare într-o moleculă neutră este 0; într-un ion, este egală cu sarcina ionului.
Elementul necunoscut se calculează din diferență, după ce ai aplicat regulile pentru elementele cunoscute și le-ai înmulțit cu numărul lor de atomi.
Întrebări frecvente
Ce este numărul de oxidare?
Numărul (cifra) de oxidare este sarcina electrică formală pe care ar avea-o un atom într-un compus, dacă toate legăturile ar fi considerate pur ionice — se folosește pentru a urmări transferul de electroni în reacțiile redox și pentru a denumi compușii.
Care sunt regulile de bază pentru determinarea numărului de oxidare?
Un element liber (necombinat) are cifra de oxidare 0. Oxigenul are aproape întotdeauna -II (excepție: peroxizi, unde este -I). Hidrogenul are +I (excepție: hidruri metalice, unde este -I). Suma cifrelor de oxidare într-o moleculă neutră este 0, iar într-un ion este egală cu sarcina ionului.
Cum aflu cifra de oxidare a unui element dintr-un compus necunoscut?
Aplici regulile pentru elementele cunoscute (O, H, metale alcaline etc.), înmulțești cu numărul de atomi, aduni și impui ca suma totală să fie egală cu sarcina compusului (0 pentru molecule neutre) — cifra de oxidare necunoscută rezultă din diferență.
De ce metalele de tranziție au mai multe cifre de oxidare posibile?
Metalele de tranziție (fier, cupru, mangan...) pot ceda un număr variabil de electroni din subnivelurile d și s, motiv pentru care formează compuși cu cifre de oxidare diferite — de aceea denumirea lor necesită sistemul Stock, cu cifra romană între paranteze.